I. Arhiepiscopia Bucureştilor

I. 10. Protoieria Ploieşti-Nord

I. 10. 16. Parohia “Sfântul Spiridon”

1. ISTORICUL COMUNITĂŢII PAROHIALE.

În ceea ce priveşte zona de N-E în care se află Biserica “ Sfântul Spiridon”, aceasta a fost menţionată, pentru prima dată, în recensământul din 1830, cu numele Plasa Văpsea albastră, apoi în recensământul din 1838, când mahalaua avea 112 gospodării, cu oameni modeşti, dar şi cârciumari şi negustori, de diferite origini: ungureni, albanezi sau aromâni, greci şi sudiţi, adică români din Valahia.

 

2. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE.

Se pare că locuitorii acestui spaţiu apropiat de zona centrală a oraşului de azi s-ar fi grupat, iniţial, după obiceiul pământului, în jurul unui lăcaş străvechi, biserica “Sfinţii Petru şi Pavel”, ridicată pe vremea lui Matei Basarab. Mistuită de un incendiu îngrozitor, a cărui dată nu este menţionată în niciun document, aceasta a ars până în temelii, fără a se putea salva nimic din patrimoniu. Memoria afectivă a oamenilor a păstrat amintirea prăpădului şi a locului unde se înălţa biserica lor şi, în 1854, sub domnia lui Ştirbei-Vodă, au construit un nou sfânt lăcaş, cu hramul Sfântului Spiridon făcătorul de minuni

Situată pe strada Văleni, nr. 98, la intersecţia cu strada Prahovei, biserica “Sfântul Spiridon” este o construcţie în stilul ortodox românesc, în formă de cruce şi cupolă semisferică, având o curte largă, înconjurată de un gard de fier dantelat, montat pe piatră robustă, cenuşie. În stânga intrării se află o troiţă în care, dintr-un triptic din mosaic în culori calde, priveşte protector spre trecători Sfântul Spiridon, încadrat de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Aceasta este o donaţie a unor drept-credincioşi din parohie, familiile Neacşu Marius şi Iancu Ion.

Din zidărie groasă văruită în alb, se înalţă un turn cu acoperiş uşor ascuţit, care încorporează poarta metalică a bisericii şi o scară spiralată din fier dantelat ce duce la clopotniţa veche. În centrul curţii, se află un soclu dreptunghiular de piatră, ca un altar antic grecesc în aer liber, pe care se sprijină o lespede grea, de piatră străveche, cu un basorelief în care descifrăm un vultur asemenea vechii steme valahe, singura relicvă salvată din teribilul incendiu care a transformat vechea biserică în cenuşă. Puţin mai la stânga, în faţa casei parohiale, se vede o fântână arteziană rotundă, supraetajată, din piatră cu incrustaţii florale discrete, ca în curţile boiereşti medievale. În dreapta, se află un mormânt cu cruce şi lespede de marmură, sub care odihnesc Preotul Paroh Constantin Popescu (1907-1957) şi prezbitera Florica Popescu (1909-2000). Puţin mai în spate, o cruce înaltă din lemn frumos sculptat, în stil maramureşean, ca şi uşa de la intrare în Casa Domnului, a fost ridicată în memoria eroilor parohiei, invitând enoriaşii să aprindă lumânări pentru vii şi morţi în spaţiul special amenajat .

Trecând o singură treaptă largă, bătrânii neputincioşi şi copiii pot pătrunde în sfântul lăcaş fără mare efort fizic, prin uşa masivă, din lemn gălbui, fin incrustat. Deasupra portalului, un mozaic frumos colorat, îl reprezintă pe Sfântul Mare Ierarh Spiridon, patronul bisericii, iar de-o parte şi de alta a uşii, stau protectorii raiului, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, două mozaicuri luminoase. Sub bolta semisferică a pronaosului, pe partea dreaptă, câteva icoane vechi, de peste un metru înalţime, înfăţişând pe Sfântul Dimitrie, Sfântul Nicolae şi Sfântul Gheorghe, iar pe partea stângă, o modestă icoană înfăţişând Adormirea Maicii Domnului, împodobite de ştergare frumoase şi curate, fac trecerea spre naosul amplu, cu boltă cilindrică şi cu pandantiv, impunând o atmosferă de linişte şi reculegere.

Pictura bisericii este relativ nouă, dominând albastrul.

A doua Pisanie, la intrare, atestă că această biserică s-a renovat în anii comunismului, păstrând slavă lui Dumnezeu şi recunoştinţă preoţilor şi enoriaşilor parohiei, care, cu perseverenţă şi abnegaţie, au reuşit să înfrângă sistemul obţinând aprobarea de a-şi consolida simbolul credinţei strămoşeşti.

Trebuie menţionat şi pomelnicul ctitorilor Bisericii “Sfântul Spiridon” care include si feţele bisericeşti slujitori ai lacasului dar şi enoriaşi contribuabili, ca semn de vie recunoştinţă:”Nifon mitropolitul, Teodorit arhiereul, Barbu Domnitorul, Pârvu-Preotul Constantinescu, Lambru-preotul Gheorghiu, Petcu-preotul Hagiul, Costache-preotul Săruleanu, Constantin-preotul daNieleanu, Dumitru-preotul Ivănceanu, Tănase-preotul Petrescu, Miltiade-preotul Tăriceanu, Gheorghe-preotul Eufrosin, Dumitru-preotul Ştefănescu, Constantin-preotul Popescu, Constantin-preotul Simionov, Alexandru-preotul Scărlătescu, Constantin-preotul Bută, Virgil-preotul Barac” De asemenea, amintim cu respect preoţii în viaţă care au slujit la acest sfânt lăcaş: Preotul Chilan Ioan, Preotul Colotelo Dumitru, Preotul Lazăr Gheorghe şi pe cei care slujesc azi: Preotul Paroh Tătulescu Dionis-Nimfodor, Preotul Duţescu Ioan-Puiu şi Radu Alexandru, cântăreţ bisericesc.

 

3. CIMITIRUL.

Biserica “Sfântul Spiridon” nu are cimitir propriu, dar o capelă de curând construită, slujeşte familiilor şi celor trecuţi la cele veşnice pentru pregătirea de ultimul drum.

 

4. ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI FILANTROPICE ÎN TRECUT: Antrenată activ în viaţa parohiei, Biserica “Sfântul Spiridon” a participat la acţiunile religioase și culturale ale celor trei şcoli arondate, a susţinut o foaie religioasă periodică şi un cor al enoriaşilor la sărbătorile creştine, evenimente fericite sau mai puţin fericite şi slujbe.

5. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI.

Actualmente, în afara proiectelor de reluare a publicării foii religioase şi de reorganizare a corului, biserica are în stadiu terminal construcţia unui aşezământ social cu sprijinul material si financiar al mai multor binefacatori, dar in chip special al doamnei Ionescu Silvia si al domnului Neacsu Ovidiu – George. Aici ,cu sprijinul enoriaşilor, se va oferi adăpost constând în masă şi casă celor nevoiaşi, pe o perioadă determinată, consiliere psihologică, juridică, ori consultaţii medicale şi şcolare prin cadre de specialitate active şi pensionare din parohie, prin voluntariat. În acelaşi scop, aici se va reamenaja Biblioteca parohială, cu fond de carte din donaţii deja anunţate.

Parohia organizeaza anual, prin Preotul paroh unu-doua pelerinaje in Tara Sfântă si la mănăstiri si locuri speciale din ţara. Nu vor fi neglijate activităţile filantropice pentru familiile aflate în grija bisericii şi catehezele cu tineretul, în mod deosebit vinerea, după slujba Sfântului Maslu, dar şi cu alte ocazii.

De asemenea, în anul 2008, cu ocazia hramului bisericii, a fost tipărită o monografie a bisericii, prin îngrijirea preoţilor Dionis Tătulescu şi Ioan Duţescu şi realizată de profesoara Irimescu Mariana.

 

6. DATE DE CONTACT ALE PAROHIEI:

“Sfântul Spiridon” și “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”

str. Văleni, nr. 98, Mun. Ploieşti;

site: www.sfspiridonploiesti.ro;

BIBLIOGRAFIE: Groşescu, Ioan,”Mahalale Ploieştilor”, Ed. Karta Grahie Ploieşti, 2008; Trestioreanu, Constantin; Marinică, Gheorghe,”Bisericile din Ploieşti.Bisericile ortodoxe.”, Ed. Ploieşti-Mileniul III, Ploieşti, 2003.